Cum e corect?

  • a place sau a plăcea?
  • a te complace sau a te complăcea?
  • a face sau a făcea?
  • a bate sau a bătea?
  • a pare sau a părea?
  • a apare sau a apărea?
  • a încape sau a încăpea?
Citeşte mai departe...

CUPRINS

Elemente lexicale din masa vocabularului Email

1. Arhaismele sunt cuvinte vechi.

2. Reginalismele se folosesc doar în anumite regiuni.

3. Neologismele sunt cuvinte noi.


Să ne amintim:

Masa vocabularului este componenta vocabularului ce cuprinde cuvintele mai rar folosite în comunicare. Dintre acestea, un loc aparte îl ocupă arhaismele, regionalismele şi neologismele.

 

1. Arhaismele sunt cuvinte (construcţii,  forme gramaticale) vechi care au dispărut din limba vorbită.

Există mai multe tipuri de arhaisme:

lexicale – termeni ieşiţi din uz odată cu obiectul denumit sau datorită înlocuirii lor cu alte cuvinte (Ex. ienicer – soldat din vechea infanterie otomană; işlic – căciulă de blană purtată de boieri; logofăt – mare dregător, membru al sfatului domnesc; opaiţ – lampă cu ulei; spiţerie – înlocuit de farmacie; pizmă înlocuit de invidie etc.);

fonetice – forme vechi de pronunţare ale unor cuvinte care încă se folosesc (Ex. pre = pe; a împle = a umple; cătră = către...);

gramaticale (morfologice şi sintactice) – forme şi structuri învechite, care au fost înlocuite de altele, actuale (Ex. aripe = aripi; greşale = greşeli; ruinuri = ruine; iernei = iernii; văzum = văzurăm...)


Obs. Deşi nu mai apar în româna actuală, arhaismele se mai întâlnesc în scrierile vechi ori în operele literare cu caracter istoric; scriitorii le folosesc cu scopul de a reconstitui atmosfera din trecut. Unele arhaisme au supravieţuit în graiurile regionale. (hodină = odihnă: arhaism, dar şi regionalism)

2. Regionalismele sunt cuvintele specifice vorbirii dintr-o anumită zonă a ţării.

Există mai multe feluri de regionalisme:

lexicale – cuvinte total diferite de corespondentele lor din limba literară (Ex. barabule = cartofi; cucuruz = porumb; sabău – croitor...);

fonetice – forme regionale de pronunţare asemănătoare cu formele literare (Ex. = pe; pi = pe; gios = jos; frunce = frunte);

gramaticale (morfologice şi sintactice) – forme şi construcţii sintactice regionale (Ex. căşi = case; ei a sosit = ei au sosit ş.a.)

 

Obs. Desigur, regionalismele se întâlnesc doar în varianta orală a limbii în zonele respective, dar pot apărea şi în scris, în operele scriitorilor, pentru conturarea specificului rural.

 

3. Neologismele

Neologismele sunt cuvinte apărute recent în limbă (în ultimii 200 de ani); ele au fost fie împrumutate din alte limbi, fie create în interiorul limbii române prin derivare sau compunere cu un element neologic.

 

Ex. computer, epuizat, imagine, morfologie, spaghete sunt cuvinte împrumutate; nefavorabil, apă oxigenată, neogreacă, gândirism sunt cuvinte formate pe teren românesc cu ajutorul unor elemente neologice (favorabil, oxigen,  prefixul neo-, sufixul -ism).

 

Cele mai multe neologisme au fost preluate din franceză (automobil, monolog interior, monument, poezie, recamier...) şi din latina savantă (colocviu,  a elibera, fabulă, literă, pictură); ele au contribuit la îmbogăţirea şi modernizarea vocabularului nostru şi i-au întărit structura romanică (şubrezită de numeroasele slavisme, dar şi de cuvintele împrumutate anterior din turcă şi greacă).

Un rol important în modernizarea lexicului românesc l-a avut italiana, din care am preluat, printre altele,  termeni muzicali (adagio, bariton ş.a.) şi economici (casier, contabil). Trebuie menţionată apoi şi influenţa germană, ce a lăsat urme serioase mai ales în terminologia tehnico-ştiinţifică (bliţ, boiler, cocs, şaibă, şină...).

Un număr redus de neologisme au fost preluate din limba rusă după 1944 (activist, combinat, instructaj, procuratură ş.a.). În zilele noastre, o mare influenţă asupra limbii române o are engleza, care ne-a dat numeroşi termeni din domeniul sportiv (aut, corner, dribling, gol...), alimentar (hot-dog, hamburger), al vestimentaţiei (blugi, pulover), al ştiinţei şi tehnicii (design, transplant, computer) ş.a.m.d.

Cele mai multe din neologisme s-au adaptat sistemului limbii române, dar există şi destule care se rostesc şi/sau se scriu ca în limba din care provin.

Ex. reşou < fr. réchaud; bliţ < germ. blitz; miting < engl. meeting (neologisme adaptate)

Dar: computer (pronunţat compĭuter) < engl. computer; talk-show (pronunţat tocşoŭ) < engl. talk-show


 

* * *

 

Vizitatori

mod_vvisit_counter- Astăzi605
mod_vvisit_counter- Ieri604
mod_vvisit_counter- Săptămâna aceasta2339
mod_vvisit_counter- Săptămâna trecută2049
mod_vvisit_counter- Luna aceasta22839
mod_vvisit_counter- Luna trecută84876
mod_vvisit_counter- De la început543673

IP-ul tău: 54.198.139.141
 , 
24 Apr. 2014
Visitors Counter



Motorizat de Joomla!. Valid XHTML and CSS.