Cum e corect:

  • nu du sau nu duce?
  • nu fă sau nu face?
  • nu adu sau nu aduce?
  • nu condu sau nu conduce?
  • nu zi sau nu zice?
  • nu fi sau nu fii?
  • nu iubi sau nu iubii?

Citeşte mai departe...

CUPRINS

Structura vocabularului Email

1. Lexicul este alcătuit din vocabularul fundamental şi din masa vocabularului.

2. Cuvintele din vocabularul fundamental sunt vechi, stabile, polisemantice şi intră în numeroase derivate şi expresii.

3. Între vocabularul fundamental şi masa vocabularului se înregistrează schimburi în timp.

 

 

Să ne amintim:

Totalitatea cuvintelor dintr-o limbă formează vocabularul (lexicul) acelei limbi.

Vocabularul limbii române este alcătuit din peste 120 000 de cuvinte.

 

   Acestea diferă ca importanţă şi frecvenţă în folosire. Prin urmare, ele pot fi repartizate în cele două părţi ale vocabularului: vocabularul fundamental (denumit şi fond lexical principal, fond principal de cuvinte, vocabular uzual) şi masa vocabularului.

 

 

1. Structura vocabularului:

Vocabularul are două componente inegale ca mărime şi importanţă:


a)Vocabularul fundamental  care cuprinde cele mai folosite cuvinte, cunoscute de toţi vorbitorii (aprox. 1500 de cuvinte). Acesta este partea cea mai importantă a lexicului, întrucât reprezintă nucleul stabil al acestuia.

Ex. casă, masă, apă, mamă, frate, a fi, a avea, a merge, mână, picior, cocoş, alb, verde, aici, mâine, bine, nu, eu, tu, unu, al doilea, pe, cu, şi, dar ş.a.

b) Masa vocabularului în care intră  celelalte cuvinte, mai puţin folosite şi mai puţin cunoscute – în special arhaismeregionalisme şi neologisme.

Ex. abandon, acid, biologie, adult, caraghios, a economisi, a fragmenta, a robi, logofăt, jeb, răzbel, ş.a.


Obs. Din vocabularul fundamental fac parte:

  • substantive ce denumesc părţi ale corpului omenesc: cap, ochi, gură, mână, picior...;
  • denumiri de alimente: apă, pâine, legume, lapte, brânză, carne etc;
  • numele unor obiecte foarte importante: casă, masă, scaun, ceas, cuţit, maşină etc.
  • denumirea unor acţiuni frecvente: a mânca, a bea, a merge, a face, a respira, a sta ş.a.;
  • substantive ce exprimă denumiri de păsări şi animale (în special domestice): câine, pisică, porc, vacă, oaie, cal, găină...;
  • numele arborilor şi ale fructelor acestora: măr, nuc şi nucă, păr şi pară, brad, plop, stejar etc;
  • denumiri de grade de rudenie: mamă, tată, fiu, fiică, bunic, soacră ş.a.;
  • numele zilelor săptămânii şi ale lunilor anului: luni, joi, duminică, ianuarie, martie etc;
  • cuvinte ce denumesc momentele zilei şi anotimpurile: dimineaţa, seara, iarna, toamna etc;
  • nume de culori şi de însuşiri folosite des: alb, negru, roşu, înalt, gras, rotund...;
  • principalele numerale şi adverbe: doi, trei, amândoi, primul, sfert, dublu, o dată, bine, româneşte ...
  • instrumentele gramaticale (articole, conjuncţii, prepoziţii, pronume şi adjective pronominale, interjecţii): un, nişte, cel, ale, dar, şi, peste, eu, voi, celălalt, toţi, niciunul, vai, trosc...


2. Caracteristicile cuvintelor din vocabularul fundamental:

Majoritatea cuvintelor din vocabularul fundamental sunt vechi şi stabile în limbă. În timp, ele au acumulat sensuri multiple şi au dat naştere la numeroase cuvinte derivate, compuse şi locuţiuni (ceea ce le-a mărit şi mai mult frecvenţa în vorbire).

De pildă, cuvântul cap denumeşte nu numai extremitatea superioară a corpului, dar şi capătul („capul satului”), judecata („fără cap”) ori un conducător („capul familiei”). De la acest cuvânt, s-au format derivatele căpşor şi căpos, compusele cap-de-mort şi capul-şarpelui, dar şi expresii precum: a-şi bate capul, a-şi face de cap, a fi cu scaun la cap, a-şi lua lumea în cap ş.a.

 

3. Dinamica vocabularului:

Dinamica vocabularului

Cele două părţi ale vocabularului – vocabularul fundamental şi masa vocabularului – nu sunt strict delimitate, între ele producându-se schimburi de-a lungul vremii. Astfel, cuvântul opincă, care făcea parte, în trecut, din vocabularul fundamental, a devenit arhaism şi a ajuns în masa vocabularului. Invers, un neologism precum televizor este acum cunoscut şi folosit de toţi vorbitorii limbii române, aşadar a intrat în vocabularul fundamental.

 

* * *

 

Vizitatori

mod_vvisit_counter- Astăzi581
mod_vvisit_counter- Ieri604
mod_vvisit_counter- Săptămâna aceasta2315
mod_vvisit_counter- Săptămâna trecută2049
mod_vvisit_counter- Luna aceasta22815
mod_vvisit_counter- Luna trecută84876
mod_vvisit_counter- De la început543649

IP-ul tău: 54.227.62.141
 , 
24 Apr. 2014
Visitors Counter



Motorizat de Joomla!. Valid XHTML and CSS.