1eminescu 2alecsandri 3nichita

   

1. Diminutivele sunt derivate ce denumesc obiecte mai mici.

2. Augmentativele sunt derivate ce denumesc obiecte mai mari.

3. Diminutivele şi augmentativele pot exprima şi atitudinea vorbitorului faţă de obiectul denumit.

 

  

Exemplu introductiv:

 

Urmăriţi structura cuvintelor pietricică şi pietroi; arătaţi cum s-au format. Ce observaţi?

 

 Obs.Cuvântul pietricică s-a format de la cuvântul de bază piatră prin derivare cu sufixul „-icică”, iar cuvântul pietroi s-a format de la acelaşi cuvânt de bază prin derivare cu sufixul „-oi”. Între cele 3 cuvinte există o legătură de înţeles: pietricică denumeşte o piatră mică, în vreme ce cuvântul pietroi denumeşte o piatră mai mare.

  

pietricică  <  piatră  >  pietroi

 

Aşadar, înlimba română, se pot forma, prin derivare cu sufixe speciale, cuvinte care arată obiecte mai mici sau mai mari decât obiectul denumit de cuvântul de bază. Prin derivare se produc diminutive şi augmentative.

  

1. Diminutivele:

Suntcuvinte formate prin derivare cu sufixe diminutivale,caredenumesc obiecte mai mici decât obiectul denumit de cuvântul de bază.

 

Ex. De la cuvântul de bază „cheie”, s-a format prin derivare cu sufixul diminutival „-iţă” diminutivul cheiţă.

 

Obs. Nu orice cuvânt ce denumeşte un obiect mic este diminutiv. Condiţia esenţială este să fie şi derivat cu sufix diminutival.

 

Ex. Cuvintele pitic şi căţel nu sunt diminutive, deşi denumesc obiecte mici, deoarece „-ic” şi „-el” din structura lor nu sunt sufixe diminutivale (prin îndepărtarea lor nu se produce rădăcina unui cuvînt de bază)!

 

În limbă, există mai multe sufixe diminutivale:  -aş, -el, -ic, -icea, -ior, -işor, -iţă, -uşor ş.a

Exemple de cuvinte derivate diminutive: iepur, şoricel, tătic, floricea, frăţior, peştişor, perniţă, târguşor.

 

 

Obs. Diminutivelepot exprima şi alintul, simpatia, preţuirea vorbitorului faţă de obiectul denumit.

 

Ex. Mămica îmi dă în fiecare seară să beau lăptic.

 

Model de analiză lexicală a derivatelor diminutive:

Cuvântul „mămică” s-a format prin derivare cu sufixul diminutival „-ică” de la cuvântul de bază „mamă”.

Variantă: „mămică” este un derivat diminutiv format de la cuvântul de bază „mamă” cu sufixul diminutival „-ică”.

Varianta cu abrevieri: lăptic = c. d. dim. < c. b. „lapte” + suf. dim. „-ic”

  

2. Augmentativele:

Suntcuvinte formate prin derivare cu sufixe augmentative,caredenumesc obiecte mai mari decât obiectul denumit de cuvântul de bază.

Ex. c. b. „căţel” + suf. aug. „-andru” > c. d. aug. căţelandru

 

Obs. La fel ca în cazul diminutivelor, nu orice cuvânt ce denumeşte un obiect mare este augmentativ; în plus, el trebuie să fie şi derivat cu sufix augmentativ.

Ex. Cuvântul bolovan nu este augmentativ, deşi denumeşte un obiect mai mare, pentru că „-an” din structura sa nu este sufix augmentativ (prin îndepărtarea acestui grup de sunete nu se produce rădăcina unui cuvînt de bază)!

 

Cele mai uzuale sufixe augmentative sunt:  -an, -andru, oi, -oaie.

Exemple de cuvinte derivate augmentative: bogătan, puiandru, cuţitoi, căsoaie.

 

Obs. Augmentativele pot exprima şi antipatia, dispreţul vorbitorului faţă de obiectul denumit de acestea.

 

Ex. De bogătan ce e, nici nu se uită la un amărât ca mine!

 

 Analiză lexicală a cuvintelor augmentative:

Cuvântul „bogătan” este un augmentativ  format de la cuvântul de bază „bogat” cu sufixul augmentativ „-an”.

 

 

* * *