1eminescu 2alecsandri 3nichita

  

(Compunerea cu elemente savante)

 

 

1. Prefixoidele sunt elemente savante de compunere puse înaintea unui alt cuvânt pentru a forma termeni noi.

2. Sufixoidele sunt elemente savante de compunere puse după un alt cuvânt pentru a forma termeni noi.

3. Importanţa cunoaşterii prefixoidelor şi sufixoidelor.

4. Analiza lexicală a cuvintelor compuse cu elemente savante.

Exemplu introductiv:

 

Urmăriţi structura şi sensul următoarelor grupuri de cuvinte. Ce observaţi?

I.

autoportret ={reprezentare a propriei persoane}

a se autoamăgi ={a se amăgi singur, a-şi amăgi propria persoană}

a se autodenunţa ={a se denunţa singur}

a se autoobserva ={a-şi analiza propria persoană}

 

II.

anglofil = {persoană care admiră tot ceea ce ţine de poporul englez}

francofil = {persoană care admiră tot ceea ce ţine de poporul francez}

hispanofil = {persoană care admiră tot ceea ce ţine de poporul spaniol}

rusofil = {persoană care admiră tot ceea ce ţine de poporul rus}

 

Obs. În primul grup de cuvinte, apare elementul „auto-”, provenind din cuvântul grecesc „autos”, care însemna „pe sine însuşi”; astfel, între cuvintele formate cu ajutorul acestui element există o oarecare apropiere de sens, întrucât ele exprimă noţiuni ce se referă la propria acţiune a unei persoane.

 În al doilea grup de cuvinte, apare elementul „-fil”, provenind din cuvântul grecesc „filos”, care însemna „iubitor”; aşadar, între cuvintele formate cu ajutorul acestui element există o oarecare apropiere de sens, întrucât ele se referă la persoane care admiră ceva.

 În concluzie, în limbă sunt unele structuri care, asemenea prefixelor şi sufixelor, stau înaintea ori la sfârşitul cuvintelor, modificându-le înţelesul.

 

1. Prefixoidele:

 

Prefixoidele (numite şi false prefixeori pseudoprefixe) sunt elemente de compunere aşezate înaintea unui cuvânt sau a unui sufixoid pentru a forma termeni noi.

 

Ex.  „pseudo-” + „artist” > cuv. comp. „pseudoartist”(= fals artist)

 „hidro-” + „avion” > cuv. comp. „hidroavion”(= avion care poate pluti pe apă)

 „poli-” + „sportiv” > cuv. comp. „polisportiv”(= persoană care practică mai multe sporturi)

 

Cele mai cunoscute prefixoide sunt:

„aero-” = referitor la aer, la aviaţie (< din cuvântul grecesc „aer” – aer);

„agro-” , „agri-”= referitor la cultivarea pământului (< din cuvântul grecesc „agros” – teren lucrat);

 „andro-” = bărbat (< din cuvântul grecesc „andros” – om bătrân);

„antropo-” = om (< din cuvântul grecesc „antropos” – om);

 „arheo-” = vechi (< din cuvintele greceşti „arhaios” – vechi, „arhein” – a începe);

„astro-” = referitor la stele (< din cuvântul grecesc „astron” – stea, constelaţie);

„bi-” = doi, dublu (< din cuvântul latinesc „bis” – de două ori);

„biblio-” = referitor la cărţi (< din cuvântul grecesc „biblion” – carte);

„cardio-” = referitor la inimă (< din cuvântul grecesc „kardia” – inimă);

„cefalo-” = cap (< din cuvântul grecesc „kefal” – cap);

„centi-” = o sută (< din cuvântul latinesc „centum” – 100);

„demo-” = referitor la popor (< din cuvântul grecesc „demos” – popor);

„dermato-” = referitor la piele (< din cuvântul grecesc „derma” – piele);

„di-” = doi, dublu (< din cuvântul grecesc „duo” – doi);

„etno-” = referitor la naţiune (< din cuvântul grecesc „etnos” – naţiune, popor);

„fago-” = care mănâncă, absoarbe (< din cuvântul grecesc „fagos” – care devorează);

„filo-” = care iubeşte, preţuieşte (< din cuvântul grecesc „filos” – prieten);

„fono-” = referitor la sunet, voce (< din cuvântul grecesc „fone” – voce, sunet);

„foto-” = referitor la lumină (< din cuvântul grecesc „fos” – lumină);

„gineco-” = referitor la femeie (< din cuvântul grecesc „gyne” – femeie);

„geo-” = referitor la pământ (< din cuvântul grecesc „ge” – pământ);

„hemo-”, „hemato-”= referitor la sânge (< din cuvântul grecesc „haima” – sânge);

„iso-”, „izo-”= egal (< din cuvântul grecesc „isos” – egal);

„melo-” = muzică (< din cuvântul grecesc „melos” – cântec);

„mini-” = foarte mic (< din cuvântul latinesc „minimus” – cel mai mic);

„mono-” = unul singur, unic (< din cuvântul grecesc „monos” – singur);

„morfo-” = referitor la formă (< din cuvântul grecesc „morfe” – formă);

„multi-” = mult (< din cuvântul latinesc „multus” – mult);

„neuro-”, „nevro-”= referitor la nervi (< din cuvântul grecesc „neuron” – nervi);

„orto-” = drept, adevărat, corect (< din cuvântul grecesc „orthos” – drept, corect);

„pan-” = universal, tot (< din cuvântul grecesc „pan” – tot);

„piro-” = referitor la foc (< din cuvântul grecesc „pir” – foc);

„poli-” = mai mulţi, multiplu (< din cuvântul grecesc „poli” – mai mult);

„pseudo-” = fals (< din cuvântul grecesc „pseudes” – fals);

„semi-” = jumătate (< din cuvântul latinesc „semis” – jumătate);

„silvi-” = referitor la pădure (< din cuvântul latinesc „silva” – pădure);

„tele-” = departe, la distanţă (< din cuvântul grecesc „tele” – departe);

„teo-” = referitor la zei, la divinitate (< din cuvântul grecesc „theos” – zeu);

„vermi-” = referiotr la viermi (< din cuvântul latinesc „vermis” – vierme);

„video-” = referitor la văz; vizual (< din cuvântul latinesc „videre” – a vedea);

„xeno-” = străin (< din cuvântul grecesc „xenos” – străin, oaspete);

„zoo-” = referitor la animale (< din cuvântul grecesc „zoion” – animal).

 

2. Sufixoidele:

  

Sufixoidele (numite şi false sufixe) sunt elemente de compunere aşezate la sfârşitul unui cuvânt sau după un prefixoid pentru a forma termeni noi.

Ex.  „insecte” + „-cid” > cuv. comp. „insecticid”(= substanţă care ucide insectele)

 „german” + „-fob” > cuv. comp. „germanofob”(= persoană care urăşte tot ce ţine de poporul german)

 „Eminescu” + „-log” > cuv. comp. „eminescolog”(= specialist în viaţa şi opera lui Mihai Eminescu)

 

Cele mai cunoscute sufixoide sunt:

„-cid” = care ucide (< din cuvântul latinesc „caedere” –  a omorî, a tăia);

„-crat”, „-craţie” = putere (< din cuvântul grecesc „kratos” –  conducere);

„-crom” = referitor la culoare (< din cuvântul grecesc „chroma” –  culoare);

„-fag” , „-fagie”= care mănâncă; înghiţire, absorbţie (< din cuvintele greceşti „fagos” şi „fagia”);

„-fil” = care iubeşte, admiră (< din cuvântul grecesc „filos” –  prieten);

„-fob”, „-fobie” = care urăşte, se teme, respinge; teamă (< din cuvintele greceşti „fobos” şi „fobia”);

„-fug” = care alungă, respinge (< din cuvântul latinesc „fugia”, derivat de la „fugare” –  alungare);

„-gam”, „-gamie” = referitor la căsătorie, unire (< din cuvintele greceşti „gamos” şi „gamia”);

„-graf”, „-grafie” = referitor la scris (< din cuvântul grecesc „grafos” –  însemnare, desen);

 „-gramă” = referitor la scriere, desen, înregistrare (< din cuvântul grecesc „gramma” –  literă, desen, scriere);

„-latrie” = adorare, închinare (< din cuvântul grecesc „latreia” –  slujire, adorare);

„-log” , „-logie”= referitor la studiu; ştiinţă (< din cuvintele greceşti „logos” şi „logia” – cuvânt, ştiinţă);

„-man” , „-manie” = pasionat; pasiune (< din cuvântul grecesc „mania” –  pasiune, nebunie);

„-morf” = referitor la formă (< din cuvântul grecesc „morfe” –  formă);

„-naut” = care navighează, călătoreşte (< din cuvântul latinesc „nauta” –  marinar);

„-op” , „-opie”= referitor la vedere (< din cuvântul grecesc „ops” – ochi);

„-scop” = care vede, cercetează (< din cuvântul grecesc „scopia” – privire, cercetare)

„-termie” = referitor la căldură (< din cuvântul grecesc „thermos” –  căldură);

„-vor” = mâncător (< din cuvântul latinesc „vorus” –  devorator).

 

3. Importanţa studierii prefixoidelor şi sufixoidelor:

 

Prefixoidele şi sufixoidele sunt elemente savante de compunere pe care le întâlnim nu doar în limba română, ci şi în alte limbi; ele provin, majoritatea, din cuvinte vechi greceşti şi latineşti şi sunt folosite pentru a crea îndeosebi termeni ştiinţifici. Fiind înzestrate cu înţeles,  seamănă cu prefixele şi sufixele neologice; totuşi, deosebirea esenţială este că, faţă de acestea, prefixoidele şi sufixoidele au fost, la origine, cuvinte cu sens deplin.  

De altfel, în acest fapt rezidă şi importanţa studiului prefixoidelor şi sufixoidelor. Cunoaşterea originii şi a sensului lor ne ajută să înţelegem neologisme pe care le auzim pentru întâia dată, chiar dacă acestea au fost create în alte limbi şi apoi intrate prin împrumut în limba română. Aşadar, învăţarea principalelor prefixoide şi sufixoide este un element de cultură generală.

 

4. Modele de analiză lexicală a cuvintelor formate prin compunere cu elemente savante:

 

Analiza lexicală a cuvintelor formate cu ajutorul prefixoidelor şi sufixoidelor va avea în vedere nu doar structura cuvintelor în sine, ci şi sensul acestora:

- „multinaţional” este un cuvânt compus din prefixoidul „multi-” şi cuvîntul „naţional” ( = alcătuit din mai multe naţiuni)

- Cuvântul „hidrofob” s-a format prin compunere cu elemente savante din prefixoidul „hidro-” şi sufixoidul „-fob” ( = care se teme de apă, care nu se combină cu apa)

 

Obs. În analiza acestor cuvinte, trebuie să avem în vedere că unele elemente savante de compunere pot fi atât prefixoide, cât şi sufixoide: „card”, „cardio” (cardiologie, miocard); „filo”, „fil” (filologie, anglofil); „crom”(cromofor, policrom); „fag” (fagocitoză, necrofag); „fon” (fonologie, telefon); „graf” (grafologie, telegraf) ş.a.

Prin urmare, există unele cuvinte compuse create prin alăturarea unui prefixoid şi a unui sufixoid.

Ex.  prefixoidul„dermato-” + sufixoidul „-log” > cuv. comp. „dermatolog”(= specialist în boli de piele )

 

 

* * *