1eminescu 2alecsandri 3nichita

 

1. Literele „e”, „o”, „u”, şi „i” notează uneori vocale, iar alteori semivocale.

2. Litera „x” uneori este [cs], alteori [gz].

3. Grupurile de litere „ce”, „ci”, „ge”, „gi”, „che”, „chi”, „ghe”, „ghi” necesită o atenţie specială.

 

 

 

Să ne amintim:

În limba română literară, există 33 de sunete7 vocale, 4 semivocale şi 22 de consoane. Acestea nu trebuie confundate cu cele 31 de litere.

Există o corespondenţă între sunete şi litere, dar ea nu este absolută. Prin urmare, în analiza fonetică pot apărea unele dificultăţi şi confuzii, dacă nu se ţine seamă de structura fonetică reală a cuvântului.

a) În primul rând trebuie să avem griă la literele „e”, „o”, „u”, şi „i” care uneori notează vocale, iar alteori semivocale. Pentru a nu greşi, despărţim cuvântul în silabe şi aplicăm regula conform căreia în fiecare silabă există o singură vocală plenisonă. Prin urmare, după ce am identificat vocala (care se aude cel mai puternic într-o silabă şi se poate lungi fără a altera structura fonetică a cuvântului), toate celelalte sunete vocalice dintr-o silabă vor fi semivocale.

Ex. toamnă = [t + o + a + m + n + ă] = c + v + v + c + c + v = 6 sunete – 2 vocale şi 4 consoane: greşit!

Corect:am – nă => toamnă = [t + ŏ + a + m + n + ă] = c + sv + v + c + c + v = 6 sunete – 1 vocală, 1 semivocală şi 4 consoane

b) Atenţie trebuie acordată şi literei „x”, care uneori redă grupul consonantic [cs], alteori grupul de consoane [gz].

Ex. taxă = [t + a + c + s+ ă] = 5 sunete // 4 litere

examen = [e + g + z + a + m + e + n] = 5 sunete // 4 litere

c) Cele mai mari dificultăţi le creează grupurile de litere „ce”, „ci”, „ge”, „gi”, „che”, „chi”, „ghe”, „ghi”. Aceasta, întrucât „e” şi „i” din structura lor sunt uneori vocale pline, iar alteori doar semne grafice, fără valoare fonetică.

Ex 1. ciur = [č + u + r] = c + v + c = 3 sunete // 4 litere

(Explicaţie: Aici „i” nu este nici vocală, nici semivocală: e doar semn grafic auxiliar ce indică faptul că litera „c” nu se citeşte ca în cuvântul casă ori câine, ci [č].)

Dar: circ = [č + i+ r + c] = c + v + c + c = 4 sunete // 4 litere („i” are acum valoare de vocală!)

Ex 2. geam = [ğ + a + m] = c + v + c = 3 sunete // 4 litere („e” este literă ajutătoare, nu sunet!)

gem = [ğ + e + m] = c + v +c = 3 sunete // 3 litere (“e” este aici vocală plenisonă)

Ex 3. cheag = [ki+ a + g] = c + v + c = 3 sunete // 5 litere (Literele „h” şi „e” nu redau sunete!)

chel = [ki + e + l] = c + v + c = 3 sunete // 4 litere („h” = literă; „e” = vocală)

Ex 4. ghioc = [gi + o + c] = c + v + c = 3 sunete // 5 litere (aceeaşi explicaţie ca mai sus!)

ghindă = [gi + i + n + d + ă] = 5 sunete // 6 litere („i” = vocală plenisonă)

 

Obs. Pentru a ne da seama de valoarea literelor e şi i din aceste grupuri de sunete este bine să despărţim cuvântul în silabe, ţinând cont de regula enunţată mai sus, şi anume că în fiecare silabă există o vocală şi numai una.

Ex. tabacheră = ta-ba-che-ră: litera e redă, în acest caz, o vocală;

       lighean = li-ghean: litera eeste doar semn grafic, întrucât vocala din a doua silabă este a (e nu este nici măcar semivocală, de vreme ce transcrierea fonetică a cuvântului este [l+i - gi+a+n] !)

 

       

 

* * *

 

 

Alte pagini:

- Noţiuni introductive de fonetică

- Fenomene fonetice

- Cuprins – noţiuni de fonetică